Camera mea

Acum ceva timp m-am indragostit de o ea... o ea plina de vise si de amintiri. O camera. Peretii bleo, culoarea marii, ah, infinitul. Pereti care stiu fiecare soapta, fiecare dorinta, fiecare iluzie sau dezamgire, pereti pe care atarna 3 harti... Europa si intreaga lume cu urme de praf lasate de degetele murdare care punctau urmatoarele vacante. Un dovleac pufos ce sta molcom pe canapea, un urs de plus de aceeasi culoare azurie care tine de cald in cele mai friguroase nopti de iarna , un colt de camera intesat de parfumuri, deodorante creme si alte farduri, un colt plin cu albume vechi de poze, nedeschide de luni de zile, un colt cu diplome si carti vechi. Un colt cu un sac de dormit niciodata folosit si cu o vaca primita cadou la 16 ani. 2 sifoniere care imi ocupa jumatate din spatiu, peste care stau ticsite jocuri de cand eram copil si un rucsac plin cu intetiile de a pleca in aventuri pe crestele muntilor. Pe interior postere de cand aveam 13 ani si haine ravasite... Pe exterior o instalatie de Craciun si vederi... vederi din Germania, din Grecia sau din Paris, ba chiar si din Romania si mici poze cu actori si cantareti celebri acum cativa ani. De lustra sunt 3 fulgi de nea agatati, care fac prezenta iarna chiar si atunci cand nu e... si un fluture albastru care si-a impotmolit aripile obosite in neaua pura. Biroul e modern, cu un laptop inca neprafuit, cu boxe si o bulina colorata care aduce atmosfera de discoteca aproape in fiecare seara la fereastra mea. Desigur si vacuta cu autograf de la majorat, dar mai ales panoul cu poze... cu cele mai frumoase amintiri de calatorie, cu camile, in pesteri, la petreceri sau langa Hitler si Charlie Chaplin, poze cu lasa, poze cu parintii... In ultimul rand dulapul de langa fereastra ticstit de carti si praf, de scoci, insigne sau machete, miniaturi ... obiecte cumparate de prin tari straine sau primite... Sapca din Venetia, motanul in sacul cu cartofi, turnul Eiffel, iepurasul de la 4 ani, biletul de la meciul Craiovei cu Dinamo de anul acesta, biletul de pe Camp Nou, felicitari, omul cu sabie din China si coiful din clasa 9a de la scoala... O groaza de pixuri si creioane, o caseta cu bijuterii si 2 perechi de creole agatate de un caiet cu arc. Brichete, cd-uri si dosare... un amalgam de lucruri fara de care nu stiu cum o sa traiesc. Imi iubesc camera, coltisorul meu de liniste, locul unde am stat in ultimii 18 ani, unde am crescut si pe care il voi parasii... Insa anumite amintiri, cu tot cu praf, isi vor gasi un loc in bagaje...