O vorba buna

Vine o vreme cand privesti inapoi. Regreti? Eu ti-as propune sa nu... caci trecutul e trecut, oricat te-ar putea influenta el. Uite-te la tine, ai prieteni, esti inconjurat de oameni si oameni, unii se cred prieteni si isi bat joc pe la spate, altii au curaj si iti infig cutitul direct in inima si undeva la sfarsit raman cei care iti sunt aproape. Cei care se uita la tine in ciuda defectelor tale si au mereu o vorba buna la indemana atunci cand tie iti e greu. Sunt anumite persoane care nu trebuie sa te inteleaga pentru a-ti oferi prietenia lor neconditionata, oameni pentru care o melodie inseamna o jumatate e an de viata, si pentru care un zambet sincer valoreaza mai mult decat o bere cu prietenii. Desi credeam a fi invatat suficiente cat sa stiu in cine sa am increde si in cine nu, ma insel de fiecare data... si asta pentru ca uit sa iau in calcul ca oamenii se schimba. Daca as lua asta in calcul, as ramane singura. Nu mai are rost sa plangi... Pentru ca si atunci cand plangi se gaseste un strain care te va face sa razi si sa zambesti larg, cu toate ca sufletul tau e trist. Iar senzatia e incredibila pentru ca realizezi ca un om, ce abea te cunoaste, iti ofera caldura, liniste si o mana de ajutor atunci cand totusi nu strigi dupa el, dar se vede ca ai nevoie. Fericiti cei ce au parte de astfel de oamenii in calea lor.

Mister

Sunt anumite lucruri care nu pot fi explicate in cuvinte asa cum sunt anumite trairi sau sentimente. Dupa un timp te inveti cu ele si nu mai cauti explicatie pentru ca ai impresia ca le cunosti. Nu le sti rostul, doar ca te-ai obisnuit cu ele in viata ta. Atunci ele fac parte din tine, te completeaza si in loc sa incerci sa le atribui o semnificatie, preferi sa inventezi una, care iti e ceva mai la indemana. Unii oameni te cunosc, si isi dau seama ca ascunzi ceva, ca minti despre un anumit lucru care li se pare lor anormal, dar nu pot dovedi asta nimanui, poate nici macar lor insisi. Ce e de facut? Nu am sa spun ca situatia seamana cu un film cu detectivi, pentru ca nu e asa, e viata, nu e cinematografie. Da, e adevarat ca unele filme te inspira si altele iti ofera raspunsurile pe care le cauti, chiar daca nu stii caror intrebari sa le asociezi. Cu fiecare zi inveti ceva nou si diferit dar uneori ajungi in punctul in care nu mai intelegi nimic din complexitatea existentei tale si vrei sa te duci acasa la mama. Sa fugi, n-ar fi prima data cand faci asta. De ce? Intram in ciclu infinit. Acelasi par ca si in ziua cand am pasit pe portile liceului, aceiasi ochi ca atunci cand aveam 11 ani si totusi aparentele sunt false. Incearca sa dezlegi o integrama, apoi un puzzle, apoi labiritul si mai tarziu, dupa ce faci o facultate in care combini cumva psihologia cu tehnicile detective, iti ofer sansa sa incerci sa iti deslusesti propriul mister. Vei fi uimit de final.

Tot ce pot sa spun e ca solutia tine de cuvinte. Gandeste-te la Saw si la ... final. Pricepi? Daca ta, iti ofer medalia mea de geniu, daca nu, mai citeste odata randurile de mai sus. Si totusi, ia spune-mi, care e concluzia, fraiere?

Te uiti la tine, ma uit la mine, ma uit la tine, te uiti la mine. Da, esti tot tu, tu esti vinovatul. Mereu vei fi, dar incearca sa te prinzi si de ce. Eu sunt doar unealta cu care iti atingi scopurile, eu sunt cuvintele.

O alta dimensiune

M-am lasat purtata de adierile vantului... L-am ascultand cantand din sitar. Suna a balada, ma simteam linistita, odihnita. Am plecat capul si am inchis ochii. Am patruns intr-o alta dimensiune, undeva unde nu exista rautate umana si realitate izbitor de ucigatoare. M-am pierdut printre firele de nisip, m-am evaporat in aer, m-am lasat leganata in acordurile norilor si am zburat. Insa nici un vis nu are decat nucleu de iluzie, are contur de realitate. Si atunci am cazut. Am deschis ochii si m-am uitat speriata in jur. Eram tot acolo, undeva la facultate pe o insula. Dar nimicinicia umana se evaporase, devenise universala. Sufletul meu devenise inexistent, sau mai bine spus inchegat in susurul timpului. Ochii imi erau rosii. Se pare ca plangeam. Scena era grandioasa, pictata in culori reci, de iarna. Era un gri apasator, morbid. Dar ochii ei stravezii vedeau primavara. Asflatul uscat si vechi devenise covor de sperante. Fetele obosite ale strainilor emanau stropi de euforie. Puteai gusta libertatea. AH! Ce clipe...

Si m-am trezit din nou, cu buzele uscate. Imi fusese sete. Sete de rutina, sete de stres extaziant, sete de viata. Imi simteam buzele calde, afara era frig. Dragostea lor era catre infinit, catre atingerea suava a buzelor lui carnoase, catre sudoarea si masculinitatea lui. Visam, pentru a treia oara, si ma simteam partasa in povestea stelelor. Era suava, miscatoare, plina, perfecta. M-am lasat prada realitatii vii a dorintelor, am inchis ochii.

Am adormit. Cand m-am trezit afara ploua, iar el ma tinea strans in brate. El inca dormea.

Nebunie

Ma inec in razele soarelui

si orbesc de la lumina lor,

calcand timida

pe fruntea calda a pamantului.

Imi ard talpile,

ma simt ca in iad, iar

sudoarea-mi zgarie adanc tamplele

incat simt ca surzesc,

innebunesc....

Ma topesc in albastrul cerului

si-mi-e cald de prea mult haos.

Ma descompun in umbra vantului

ce bate manios de bland

si-mi pierd simturile

in verdele copacilor.

Innebunesc...

Deodata ma lovesc de un perete,

dar inima-mi spune ca e viu.

Fara simturi, venele-mi pulseaza

si cred mor

caci inainte nu am cum sa merg

si inapoi... n-am sa ma intorc.

Innebunesc...

si povestea spune mai departe

cum ca zidul era viu,

dar eu nu am de unde sa stiu

ca si miorlaia.

Era doar un motan.

Innebunesc

Doar ***

Inca stau si ma intreb de ce... De ce e viata asa, de ce sunt oamenii asa, pana la urma nici nu stiu de ce anume ma intreb. Raspunsuri plauzibile nu o sa gasesc, nu am cum sa le stiu pe toate. Insa pot sa spun povesti, pot sa imi amintesc de greselile mele si sa incerc sa le repar, pot sa am o vorba buna pentru cine are nevoie de ea, pot sa cer un sfat persoanelor in care inca mai am incredere fara sa incerc sa pricep de ce se intampla toate. Pot sa sper, sa visez, sa am iluzii si sa vreau sa se intample anumite lucruri, sa lupt pentru ele... O sa pot, intr-o zi, sa ma si indragostesc... probabil de persoana nepotrivita, ca de obicei. Insa in ziua cand o sa il gasesc pe acel cineva care va sti sa imi aprecieze putinele calitati, il voi aprecia mereu. Voi incerca sa invat din ceea ce se intampla in jurul meu, voi incerca sa imi pastrez valorile morale si sa nu repet greselile din trecut. Ce se va alege de inima mea, de viitorul meu, ramane de vazut... Ma intreba cineva odata ce e fericirea pentru mine. Atunci as fi spus o relatie, o dragoste care sa te ridice la cer, una in doi. Acum, dupa aproape 20 de ani de viata, ii voi raspunde ca cea mai mare fericire a mea este ca traiesc, ca respir, ca pot gandii. Sunt fericita ca desi sunt singura, nu am ajuns si singuratica si o sa incerc sa ma bucur si de fericirea ca imi fac studiile in Anglia, ca mi se ofera sansa de a ajunge in America dar si de toate nimicurile vietii care imi umplu zilele. Daca ar fi sa aleg cel mai fericit moment din prezent, as spune cu siguranta clipa in care am avut curaj sa ii spun "salut"unui vechi prieten. A fost una din cele mai intepelte decizii din ultima vreme, indiferent unde va duce ea. Incerc sa uit ca am facut un om sa sufere acum putin timp, incerc sa trec epste toate problemele din prezent si sa imi vad de viata, caci drumul meu nu e usor, cel putin nu departe de ceea ce a ramas din familia mea si fara prieteni. Am crescut si a venit vremea sa imi asum responsabilitatile pentru tot ceea ce fac, pentru tot ceea ce spun si pentru tot ceea ce imi doresc. Un exemplu banal ar fi faptul ca voi dormii in timpul orelor de maine pentru ca am stat la palavre cu acel vechi prieten. Lipsind de la un curs, va trebui sa invat o ora in plus pt examen. Eh si? Merita... Si oricum nu e prima data. Viata e frumoasa, cu tot ce are ea, si cu bune si cu rele si cu siguranta voi urma sfaturile de a ma bucura de ea cat de mult reusesc.

Deschid ochii larg pentru a lasa soarele sa patrunda in viata mea. In Anglia, daca e soare, e o raritate si vreau sa profit.