Alte cuvinte, un al 19 -lea inceput...

Iata-ne intrand intr-o noua decada... 2010... Momentan sunt in Romania, sau cel putin asa cred. Imi aduc aminte de articole anterioare in care descriam senzatiile cand ridicam privirea sa ma uit pe geam. Acum nu mai vad nici macar geamul, vad doar o reflexie a imaginilor mele din Anglia. Pot sa spun ca 2009 m-a schimbat enorm de mult, insa ma asteptam. Totul a fost previzibil si cred ca in sfarsit m-am cam saturat sa imi planific viitorul insa sunt prea dependenta de ideea de a controla tot incat nu o sa renunt curand. Nu stiu daca am ramas cu amintiri sau daca traiesc in prezent ori pentru viitor. Ciudat... toata siguranta mea din anii anteriori s-a transformat intr-un mare nu stiu ori de cate ori implica ceva putin mai serios decat o ploaie rece de iarna. Am racit, nici macar vremea de "acasa" nu-mi prinde bine. Tusesc atat de rau de parca as vrea sa scuip toata cenusa pe care am adunat-o in suflet in ultimii ani. Din nou am indoieli despre greutatea cuvantului prietenie insa stiu ca aici, desi nu mai e cald, voi fi mereu primita cu bratele deschise. Daca as fi arhitect probabil ca mi-as desena viitorul insa nu pot decat sa imi folosesc imaginatia si vointa pentru a lupta in idea ca acel desen exista si poate fi construit si in realitate. Fie ca ma voi lasa purtata de vant pana in America, fie ca vaslesc prin gropile pline cu apa si namol din Romania, fie ca admir curcubeul pe geamul din acel loc mistic numit Canterbury, eu voi ramane aceeasi. O visatoare.... care si-a ratat viata datorita greselilor si totusi a trait fiecare clipa cum a stiut ea mai bine. Carpe diem! si un gram de nebunie puteai vedea clar in privirea ei acum ceva timp. A ramas o cana plina cu responsabilitate, paharul de sampanie pe care sa le bei la masa si sticla plina cu aventura cu care dormi noapte de noapte langa pat sa nu iti fie sete. De la manelele din clasa a 6-a, peste house si hip hop, lista de melodii se opreste in fiecare zi la ceea ce numim oldies, 80-90, folk si rock ... Lucruri care inseamna ceva, cuvinte care cantaresc ani, amintiri si poze. Poate nu e tocmai ce ai asculta cand ai chef de dans, insa este fix muzica sufletului ei si a prietenilor cu care inca mai iese in oras. S-a simtit iubita cum poate nu a mai fost de mult de aceste sarbatori intrucat au fost persoane care i-au dus lipsa si nu le-a fost frica sa o recunoasca. S-a simtit protejata, avand mereu o pereche de brate imprejurul ei, o bere pe masa, tigarea in scrumiera, melodia in boxe, gasca la masa, voia buna in inima si zambetul pe buze. Distractia a fost ca un drog in ultimele 2 saptamani pentru ca acum sa transpire si sa tuseasca tot ce a fost rau in urma ei. E gata sa inceapa un alt an, sa lupte pentru ceea ce isi doreste si sa zboare tot mai sus, aproape de cer.

Inchide ochii, deschide-ti aripile, licurici indragostit de noapte...